Evaluarea Națională, așa cum este organizată în prezent în România, ridică semne serioase de întrebare cu privire la relevanța și echitatea sa. Deși curriculumul național urmărește dezvoltarea a opt competențe cheie europene – de la comunicare în limba maternă și limbi străine, la competențe digitale, sociale, civice și spirit de inițiativă –, elevii sunt evaluați oficial, la finalul clasei a VIII-a, doar la două discipline: Limba română și Matematică. Această abordare creează o imagine parțială și distorsionată asupra nivelului real de pregătire al unui elev.

‍

Inițiativa ministrului Educației de a introduce o formă de testare multidisciplinară apare ca o inițiativă necesară și curajoasă. Inspirat din modelul francez, acest tip de evaluare își propune să combine mai multe arii de cunoaștere într-o singură probă, reflectând complexitatea și interdependența disciplinelor în viața reală. O astfel de schimbare ar putea aduce sistemul românesc mai aproape de idealul educațional european. Aceasta ar urma să fie doar prima etapă, urmată de introducerea unui portofoliu educațional pentru a reflecta activitățile și progresul elevilor din timpul celor patru ani de gimnaziu.

‍

,,Vă rog să vă uitați la modelul din Franța și din Italia. Poți să ai un test standardizat, cu subteste, care acoperă discipline diferite. Nu înseamnă că vei avea testul și disciplina, pentru că în momentul acela am complica lucrurile. Dacă se poate în alte țări, eu cred că se poate și în România. Dacă nu o să fim mai creativi, o să facem probabil cum fac francezii, de exemplu, care au și matematică, și limbă franceză, au și istorie, geografie, au și științe. Așa o să facem și noi.”

afirmă Ministrul Educației, Daniel David.

‍

Calendarul reformei: simulări și schimbări reale în anii următori

‍

Ministrul Educației a anunțat intenția de a reforma examenul de Evaluare Națională începând cu anul școlar 2025–2026. În locul evaluării punctuale, limitate la Limba română și Matematică, se propune o abordare integrată, inspirată din modelele educaționale francez și finlandez, care include subteste din domenii precum istorie, geografie și științe, alături de disciplinele actuale. În Franța, spre exemplu, elevii susțin o probă comună care reunește mai multe discipline umaniste, în timp ce Finlanda se concentrează pe aplicabilitatea cunoștințelor și dezvoltarea gândirii critice.

‍

Implementarea acestor reforme se va face etapizat, prin simulări și testări pilot, pentru a asigura o tranziție coerentă și sprijin din partea tuturor actorilor implicați: profesori, elevi, părinți și autorități.

‍

Ministerul David Daniel declară: ,,Am zis că, poate, dacă considerăm că e prea repede și e nevoie de un timp astfel încât să gândim, hai să vedem cum o să fie, poate facem niște simulări. Eu nu țin să-l implementez de anul viitor, dar la un moment dat va trebui să schimbăm examinarea evaluarea națională la modul în care o avem acum.” 

‍

Spre un portofoliu educațional: o viziune pe termen lung

‍

În completarea noii forme de testare, Ministerul Educației are în vedere introducerea unui portofoliu educațional individual. Acest portofoliu – deja folosit în sisteme educaționale europene precum cel francez – ar cuprinde rezultatele evaluărilor, proiecte școlare și extracurriculare, activități de voluntariat, participări la concursuri și alte realizări relevante. Scopul său este de a oferi o imagine complexă și personalizată a evoluției fiecărui elev, dincolo de notele obținute într-un moment fix.

‍

,,Eu, de exemplu, sunt un un un om care aș prefera portofoliul educațional care funcționează și în Franța și multe alte țări, fiindcă oricum gândim acest test, chiar dacă îi dăm mai multe competențe, să-l facem mai relevant. Totuși, este un test punctual.

Acest demers urmărește înlocuirea testărilor concentrate cu o monitorizare continuă, care să reflecte mai fidel progresul elevilor și să le ofere o voce în construirea propriului parcurs educațional.”

‍

Reacții din societate: între susținere și îngrijorare. Ce implică reforma pentru profesori, elevi și părinți?

‍

Reforma propusă a stârnit numeroase reacții din partea celor implicați direct în sistemul educațional. Mulți profesori și părinți consideră benefică ideea unei evaluări care să surprindă diversitatea competențelor elevilor. Accentul pus pe portofoliu este perceput drept o oportunitate de a valoriza munca și progresul individual pe termen lung, nu doar performanța de moment.

‍

Pe de altă parte, există și îngrijorări legate de ritmul implementării și de riscul ca schimbările să creeze confuzie sau să pună presiune suplimentară pe elevi și profesori. Cadrele didactice vor trebui să își adapteze metodele de predare și evaluare, să colaboreze mai activ cu elevii și familiile lor și să contribuie la construcția unui sistem mai flexibil, dar și mai exigent.

‍

Elevii, la rândul lor, ar putea beneficia de o evaluare mai echitabilă, care să recunoască nu doar performanțele academice, ci și creativitatea, implicarea în proiecte, abilitățile sociale și spiritul de inițiativă. Pentru părinți, reforma presupune o implicare mai activă în sprijinirea copiilor și în înțelegerea noilor forme de evaluare.