Impactul asupra elevilor și profesorilor. Care sunt principalele modificări aduse de noile planuri-cadru? 

Structura disciplinelor se schimbă: limba latină, de exemplu, nu mai este obligatorie, ci poate fi aleasă opțional. Ea apare în planurile-cadru explicit doar la cultul romano-catolic, specializarea teologie romano-catolică și specializarea ghid turism religios (și în română, și în maghiară), ca parte din curriculumul de specialitate, cu o oră pe săptămână în clasele IX, X, XI și XII. La cultul ortodox, ar urma să poată fi aleasă de elevi din curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ). Această decizie a stârnit numeroase reacții, iar Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a declarat: "În cazul latinei, voi propune în final revenirea la elementul centralizat, descentralizarea, bună ca intenție, neasigurând încă alegerea rațională acolo unde s-ar cuveni dacă latina rămâne opțională".

Altă măsură controversată este reducerea numărului de ore pentru limbile moderne. Dacă până acum a doua limbă străină era studiată în mod obligatoriu două ore pe săptămână, în noua variantă este alocată o singură oră. Această schimbare a atras critici din partea profesorilor de limbi străine, care consideră că va afecta nivelul de competență lingvistică al elevilor.

Un alt aspect important subliniat de domnul Daniel David este reintroducerea unor discipline esențiale pentru identitatea națională și cultura generală a elevilor. Acesta a declarat că, după mai bine de două decenii, vor fi repuse în planul-cadru discipline precum Istoria Românilor, subliniind importanța unei lumi moderne care nu poate exista fără identitate națională. De asemenea, gramatica limbii române va fi reintrodusă la liceu ca materie separată, domnul Daniel David declarând că ,,prea mulți copii nu-și cunosc corect istoria sau geografia națională și vorbesc prost limba română.”

Curriculumul la Decizia Elevului din Oferta Școlii (CDEOS) își dorește să adopte sistemul de săptămână pară/impară, la fel ca cel aplicat privind educația muzicală și plastică în primii doi ani de liceu, prin care s-ar permite desfășurarea orelor din trunchiul comun(orele mai puțin relevante dintr-un profil specific), dar și a materiilor noi, ce doresc să fie adoptate în școli.

În același timp, se cere alocarea de fonduri în formarea profesorilor și adoptarea unor noi măsuri de pregătire pentru aceștia, având în vedere noile planuri-cadru și abilitățile pe care aceștia trebuie să le dobândească pentru a-i ajuta pe elevi în diferite domenii de viitor, precum cele în inteligența artificială, biotehnologia și schimbările climatice.

„Demersul înseamnă de fapt încurajarea unui registru opțional mai consistent, în care să ținem cont și de alegerile școlilor și ale elevilor (nu doar ale ministerului), pentru a personaliza educația,” explică Daniel David.

Cum vor beneficia elevii și profesorii de aceste schimbări?

Noile planuri-cadru propuse pentru 2026 oferă elevilor oportunitatea de a-și dezvolta gândirea critică prin introducerea unor materii noi, în timp ce profesorii vor beneficia de cursuri de formare în domenii actuale, contribuind la modernizarea manualelor și la alinierea educației la cerințele pieței muncii.

Ce urmează pentru elevi?

În principal, toate măsurile care vor fi adoptate din planul-cadru sunt schimbări care își au locul și care ar fi trebuit implementate de mult mai mult timp în învățământul românesc.